Aerarea este o etapă importantă în statii tratare aerare a apei uzate, inclusiv a efluenților de canalizare. Microorganismele din bazinele de tratare a apelor uzate cu aerare descompun compușii organici și nutrienții. Eliminarea nutrienților este esențială, deoarece apele uzate prea bogate în nutrienți pot provoca dezechilibre ale ecosistemului dacă sunt eliberate în mediul înconjurător. Un efect negativ al apelor uzate îmbogățite cu nutrienți este dezvoltarea de proliferări de alge dăunătoare – sau “zone moarte” . Zonele moarte sunt create atunci când creșterea rapidă a algelor se produce datorită abundenței nutrienților, în special a azotului și a fosforului, cu care se pot hrăni. Atunci când înmulțirea algelor crește necontrolat, acestea privează alte organisme de oxigenul de care au nevoie pentru a supraviețui, iar biodiversitatea are de suferit.
Cum se utilizează in statii tratare aerare ca proces?
Din cauza impactului ecologic al apelor uzate îmbogățite cu nutrienți, guvernele aplică reglementări pentru a controla cantitatea de nutrienți permisă în evacuarea apelor uzate. Pentru a se conforma reglementărilor, producătorii industriali, agricoli și alți producători de ape uzate trebuie să efectueze o tratare. Cel mai comun tip de tratare a apelor uzate pentru a elimina nutrienții este tratarea cu nămol activat. Acest proces începe cu tratarea apelor uzate prin aerare, unde microorganismele sunt suspendate și amestecate în apele uzate pentru a promova descompunerea nutrienților.
Proiecte din portofoliu
Monitorizarea oxigenului dizolvat pentru statii tratare aerare
Rezervoarele de tratare a apelor uzate cu aerare sunt supuse unei monitorizări atente pentru a se asigura că eliminarea nutrienților se realizează în condiții de siguranță și eficiență. Oxigenul dizolvat este un parametru critic în procesul de aerare, deoarece nivelurile de oxigen din rezervor au un impact asupra sănătății biomasei (microorganisme) care descompune nutrienții. Pentru a menține nivelurile de oxigen adecvate pentru productivitatea biomasei, operatorii de tratare a apelor uzate utilizează pompe de aerare, care adaugă oxigen în rezervoare, ce de obicei sunt monitorizate si controlate din sisteme automatizate de tip SCADA.
Monitorizarea oxigenului dizolvat în apă asigură faptul că pompele furnizează suficient oxigen pentru ca microorganismele să supraviețuiască și să efectueze epurarea apelor uzate prin aerare. De asemenea, ajută la promovarea eficienței: deoarece funcționarea pompelor de aerare este costisitoare, este important să se furnizeze suficient oxigen, dar să se evite supraalimentarea rezervorului și risipa de resurse. Senzorii de oxigen dizolvat sunt utilizați pentru a colecta date privind cantitatea de oxigen din rezervor, ceea ce indică dacă trebuie făcute ajustări la sistemul de pompe de aerare, aceste ajustari se pot realiza automat dintr-un sistem complet automatizat.
Monitorizarea pH-ului pentru statii tratare aerare
Un alt parametru care este monitorizat în timpul tratării prin aerare a apelor uzate este pH-ul. Comunitățile microbiene implicate în eliminarea nutrienților supraviețuiesc și se dezvoltă în anumite intervale de pH, de obicei între 6,5 și 8,5. Monitorizarea și ajustarea pH-ului ajută la menținerea unor comunități sănătoase de microbi necesare în timpul tratării apelor uzate. Sondele de pH cu suprafață plană, cu autocurățare, sunt ideale pentru monitorizarea tratamentului cu nămol activat, deoarece sticla plană rezistă la spargere și la acumularea de solide în suspensie.